Facebook, the final frontier

These are the…” neica-nimeni, tanti! Cine ştie faimosul serial Star Trek, ştie cu siguranţă începutul, cu soundtrack-ul acela mirific și vocea dumnezeiască grăitoare de text futurist, pliat după serial, evident. Eu îl urmăream în copilărie, și mi se părea cumva interesant, deși nu pot spune că m-am dat în vând după el, ci mai mult în vânturi. Din lipsă de alte canale, mă propteam cu un borcan de dulceață în față, sau cu floricele, și-l urmăream, așa cum urmăream și Arabela, deși, franc vă spun că nu-mi mai amintesc din acel serial cehoslovac decât de faimosul inel.

Daar, să revenim, totuși, la rețeaua de socializare. Ei bine, facebook nu face altceva decât să-ți creeze o dependență pe care nu o sesisezi decât mai târziu, când deja o ai. Trebuie să recurgi la un soi de alcoolicii anonimi pentru a scăpa de acest virus care, fără să vrei, ți-l injectezi în vene. E mai rău ca heroina, vă spun! Dar, ce facem, totuși, pe facebook? În principiu, dăm scroll. Trecem cu vederea multe și mărunte, cele mai neînsemnate știri și vedete, personaje-amici din lista noastră și poze cu ce viață mai au unii, pe unde s-au mai perindat, ce au mai făcut, și ce n-au mai făcut; însă, de regulă, lumea cam pune ce a făcut esențial, deși pare că au făcut fix un căcat, dacă stăm să judecăm strict după poze. Și de ce spun oare asta? Păi, e simplu: când te duci într-o vacanță, și-i plăcută, nu mai ai timp să stai pe facebook și să-ți tot postezi din oră-n oră/clipă-n clipă ce faci dumitale pe acolo. Dacă, totuși, oamenii asta fac și nu-s vedete din care să-și mai extragă un venit de pe urma facebook-ului, ei ori se plictisesc, ori sunt nişte idioţi de primă clasă.

Oricum am da-o, cu toții stăm pe facebook, asta-i clar! Fie că suntem în oraș cu prietenii, ori acasă cu familia, trebuie să mai aruncăm și câte-un ochi pe rețea, că altfel ne cad fleocii de la…pardon! Te mai doare pe tine la bască de ce spune cutare de lângă tine când aia și-a postat fofoloanca pe facebook și caută o relație serioasă alături de un tânăr sincer, cu bun simț, educat și fără idei de perversiuni sexuale la vederea p****i ei? Doamne Sfinte de așa ceva! Mai dai un like, mai lași un comment, pui vreo două hilizezi și constați că-i ora de stingere deja, și că, de fapt, tu n-ai schițat nici un zâmbet decât în fața telefonului. Singura împreunare cu grupul de ieșeală e selfie-ul, care-i mai mult group-ul. E cam incorect să zici selfie când sunt părtașe în poză deja două persoane…în fine, modă americănească asimilată de întreaga planetă.

Ideea esențială a textului meu este aceea că mulți ne cam trăim o juma’ din viaţă pe facebook, dar fără a face nimic. Dacă ar fi să luăm niţel la puricat reţeaua şi să facem puţină analiză asupra a ceea ce facem, de fapt, pe facebook(în afară de a avea un job care să implice munca prin intermediul reţelei), am constata că ăia din vârf câștigă căcălău de pe urma statului nostru degeaba pe rețea. Un lucru e clar, totuși: ăia ne-au îmbârligat, frate! căci, până la urmă, ză netuărc nu-i altceva decât o serie de legături între oameni, ca o împleteală mai complexă. Toți uniți între ei, deci, dacă vrei să faci o măgărie, cu siguranță nu mai stai pe facebook decât cu o identitate falsă, și prea puțin.

Ar mai fi multe de spus despre facebook, dar… mai încolo.

V-am pupat! Ciao.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s